*Cu scopul de a-mi apăra drepturi
legale vătămate de autorităţi publice – dar şi de a testa inclusiv în acest mod
respectarea în România a dreptului la un proces echitabil şi de acces la
justiţie – în ultimii aproape 20 de ani am iniţiat şi susţinut aproape 40 de
acţiuni judiciare de contencios administrativ şi civile. Și am făcut-o exclusiv
în cauze în care adevărul și dreptatea erau demonstrabile practic aritmetic;
pentru că toate aceste demersuri presupuneau de partea mea efort, timp și, de
multe ori, și bani. Cam care ar fi bilanțul? Din circa 120 de judecători
implicați, în mod sigur nu mai mult de 20 și-au făcut datoria. În rest, toți,
bodyguarzi ai instituțiilor statului, până chiar și în zilele acestea. Încât mă
uit puțin mirat la actualele zbateri pe tema desființării Secției pentru
investigarea infracțiunilor din justiție, atât de mult dorită, e adevărat, de
prezidentul Republicii (mânat în luptă de memoria terifiantului dosar al
Forumului Germanilor din Sibiu). Și totuși spun că mă uit mirat la cele ce văd
pentru că pur și simplu nu înțeleg ce au adus sau ce ar mai putea aduce – bun
și esențial – magistrații din SIIJ în activitatea unei magistraturi care de 30
de ani de „post-comunism” n-a făcut decât ce-a făcut și în cei 45 de ani de
comunism: s-a pus în slujba conducerii statale, bătându-și joc în modul cel mai
cinic de cetățeanul de rând.
*M-am tot întrebat și încă mă mai
întreb dacă nu cumva, din motive inavuabile, partenerii noștri vestici sunt de
fapt împotriva reîntregirii țării și revenirii ei la Regalitatea strivită de
tancurile sovietice (sub privirile mai mult aprobatoare ale înaintașilor lor).
*Ne mirăm că ne merge rău într-o Uniune
Europeană anti-creștină, căreia conducătorii noștri ne-au făcut argați? N-ar
trebui! După cum n-ar trebui nici să uităm atâtea lucruri esențiale pe care ni
le-a spus spus Regele Mihai: "Eu sunt puțin îngrijorat cu Uniunea
Europeană, că ei fac cum fac pentru ei acolo, dar neglijează multe lucruri locale
și un lucru care mă deranjează și mai mult este chestiunea religioasă. Chiar în
Constituția Uniunii Europene care, când o fi să fie, chestiunea religioasă nu e
pusă, e scoasă de acolo. Noi suntem creștini sau suntem păgâni?"
*Doar pentru a evita un scandal diplomatic,
Administrația Penitenciarelor a aprobat - numai într-un târziu și numai după un
prim refuz ilegal - ca Dragnea să fie vizitat de un trimis al Papei Francisc.
Zilele acestea - de asemenea ilegal - aceeași Administrație refuză jurnalistei
Oana Stancu un interviu cu fostul șef al PSD. Iar ministrul Justiției - al unei
Justiții pe punctul de a fi luată ostatică și ea de interesele neo-marxiste UE
dirijate de germani - se apără mințind că decizia ar aparține exclusiv celor de
la penitenciare. Când în realitate HG 756/2016 pentru organizarea
Administrației Penitenciarelor e limpede ca lumina zilei: această instituție se
află “în subordinea Ministerului Justiției” (art 1). Așadar semnele de
întrebare privind cazul Dragnea continuă să se înmulțească cu totul
îngrijorător.
*Un politician tăricean a intrat pe
contrasens și a omorât doi oameni. Radio Erevan a luat de pe buzele tuturor
românilor întrebarea ce-o fi făcut compatriotul lor la volan de a omorât doi
oameni și a răspuns: "La volan politicienii români pun la cale strategii
anti-corupție".
*Ce avem noi aici? Două grupuri de
persoane. În primul, oameni precum: Mihai Șora, vechi activist comunist și
actual agitator #rezist; Andi Moisescu, înveterat propagandist #rezist și el.
Delia Matache, pop-rock-eriță, propagandistă anti-creștină și a concupiscenței
(cu un apogeu pe timpul referendumului pentru familie); etc. Un al doilea grup
oameni ca: Octav Bjoza, deținut politic și președinte al Asociaţiei foştilor
deţinuţi politici, militant pentru recuperarea memoriei istoriei recente și
pentru cinstirea celor ce au luptat împotriva răului făcut României de regimul
comunist; Sofia Vicoveanca, interpretă de muzică populară, ortodoxă
practicantă, susținătoare a referendumului pentru familie; etc. Ce asemănare putem
găsi noi între cele două grupuri? Între altele că sunt formate din persoane
care au tot dreptul să se exprime liber și tot dreptul să aibă orice opțiuni
doresc. Și ce deosebiri putem găsi între aceleași două grupuri? Între altele că
niciodată chipul persoanelor din al doilea grup nu se va regăsi, precum al
celorlalte, pe imensele bannere și panouri publicitare care împânzesc marile
centre urbane ale țării. Și prin care capitalul occidental premiază regește și
încurajează, aici, cu agendă bine stabilită și în exclusivitate, numai un
anumit set de „valori”. (activenews.ro, 30 decembrie 2019)
Situațiunea (CLXVIII), articol publicat în anul 2019