*Trezit parcă din somn după
trei sferturi de veac, în anii din urmă statul român a ridicat pe teritoriul
Rusiei 29 de monumente închinate militarilor români căzuți prizonieri și morți
în condițiile dramatice ale celui de-al Doilea Război Mondial. Cercetările din
arhive estimează la circa 230.000 prizonierii români, din care în jur de
65.000-66.000 nu s-au mai întors niciodată. Într-o primă etapă a fost publicată
o listă cu aproape 11.000 de nume, iar în curând se preconizează o alta cu cam
tot atâtea nume de oameni care, în lagărele de prizonieri, și-au găsit
sfârșitul până și în cele mai îndepărtate și sălbatice regiuni ale Rusiei.
Cercetările și parte din acțiunile comemorative s-au datorat în principal
patriotismului, devoțiunii și eforturilor extraordinare ale ambasadorului român
în Rusia Vasile Soare. Dezvelirea și sfințirea monumentelor s-au făcut de
asemenea în două etape, în iunie respectiv în decembrie anul trecut. Au fost
două pelerinaje însumând 10.000 de kilometri. Cel din iarnă a fost gândit să
includă și celebrarea Zilei Naţionale a României. Dacă ceea ce a făcut statul
român în privința aceasta ține în definitiv de firescul lucrurilor, deschiderea
autorităților și Bisericii ruse a fost totală și demnă de reținut. Apropo,
detractorii vizitei istorice a Patriarhului rus în România, din toamna lui
2017, în contextul comemorării la noi a mărturisitorilor Ortodoxiei din timpul
comunismului, pot avea în cele de aici o explicație pe care, dacă ar fi fost de
bună credință, ar fi avut-o de fapt și în urmă cu doi ani. În ambele
pelerinaje, slujbele religioase au fost oficiate de un reprezentant al
Patriarhiei Române, un alt om deosebit, preotul Ștefan Stanciu, parohul Bisericii
„Sfinţii Arhangheli” Ghencea din București. În iarnă, traseul de 5.000 de
kilometri a fost făcut, nu o dată la temperaturi de -50 de grade, şi de
artiştii Ansamblului „Ţara Vrancei”. Oamenii locului i-au primit peste tot pe
cei din țară cu un entuziasm și o căldură rar întâlnite, existând momente cu
artiștii în prag de epuizare răspunzând nesfâșitelor cereri de a repeta un
cântec sau altul, un joc sau altul.
*Regatul Unit a plecat, Elveția și-a retras cererea de aderare, și multe alte
nemulțumiri din interior amenință viitorul Uniunii Europene. Cred că nicio
explicație nu poate fi mai concludentă și expresivă pentru ceea ce se întâmplă
decât a-i pune față în față pe părinții fondatori ai UE, vizionari și generoși
(Robert Schuman, Jean Monnet, Konrad Adenauer) cu părinții ei demolatori
(Merkel și Macron).
*Presa îl descoperă pe ministrul Sănătății într-un conflict de interese penal
cât casa. El îi jignește pe ziariști, și le arată un act al Agenției Naționale
de Integritate, prin care responsabilii săi iresponsabili, la solicitarea
ministrului, i-au dat actul cu pricina prin care și-au permis să interpreteze
legea în sensul că în speță n-ar fi vorba de un conflict de interese. Drept
urmare, într-o "țară normală" (Johannis dixit), procurorii ar trebui
să-i ancheteze și pe ministru și pe cei de la ANI. Pe cei din urmă pentru că,
neavând un drept legal, și-au permis să interpreteze în această modalitate
legea; împrejurare în care, între altele, dacă, potrivit Legii ANI, cineva îi
sesizează oficial actuala situație a ministrului, această instituție nu-și va
mai putea îndeplini atribuțiile legale, stabilite precis printr-o procedură
obligatorie, întrucât s-a antepronunțat.
*Când mă uit dimineața în
oglindă și văd pe cine vrea Dumnezeu să facă asemeni Lui mă pufnește râsul.
*Mare păcat, în loc să ne apropiem, mai mult ne separăm. Mai nou, chiar Papa
Francisc cere modificarea rugăciunii Tatăl nostru, pe care am primit-o de la
Însuși Domnul Iisus Hristos. Formularea „nu ne duce pe noi în ispită” va fi
înlocuită cu “nu ne abandona în ispită”. Deși, între mai multe altele, Dumnezeu
L-a dus în ispită pe Însuși Fiul Său (Dumnezeu adevărat, dar și om adevărat),
și L-a lăsat să fie ispitit pe Muntele din Carantania: "Atunci Iisus a
fost dus de Duhul în pustie, ca să fie ispitit de către diavolul" (Matei
4, 1).
*Se pare că Sistemul a primit direct în plex concertul lui Tudor Gheorghe. Care Sistem? Cel a cărui onoare au sărit să i-o repereze lăutarii din dotare: Tismăneanu, Baconschi și Funeriu. (activenews.ro, 3 februarie 2020)
Situațiunea(CLXXVI), articol publicat în anul 2020