Valerian Stan
Nota bene
Secțiunea de Documente/ Alte documente se află în curs de actualizare prin adăugarea altor circa 50 de cauze soluționate definitiv sau în curs de soluționare (constând în acțiuni judiciare pe care le-am deschis începând cu anul 2002 cu scopul de a-mi apăra drepturi legale vătămate de autorităţi publice, dar şi de a testa inclusiv în acest mod respectarea în România a dreptului la un proces echitabil şi a dreptului de acces la justiţie). 

Situațiunea (CCLXXXVII)

*Iarăși cam greu de înțeles d-l Trump: "Ucraina trebuie să negocieze cu Putin" (marota fățarnică a simpatizanților mai mult sau mai puțin declarați ai lui Putin – între ei prim-ministrul ungar Orban). Dar, întreb, ce anume să negocieze Ucraina cu autorul unei agresiuni barbare, care a oripilat o lume întreagă? Și  care la ONU a fost condamnat încă de la început pe măsură; și care și săptămâna aceasta va fi condamnat din nou. Fostul președinte american, pentru care am avut și încă am un respect aparte, a dovedit pe acest subiect o labilitate greu de înțeles. A debutat cu o simpatie prea puțin disimulată pentru sângerosul aventurier rus, apoi, la mijlocul lui august, a incriminat "invazia rusească devastatoare care a făcut sute de mii de victime", pentru ca acum să someze țara victimă să negocieze cu agresorul samavolnic. Ca președinte al Americii d-l Trump ar negocia cu Putin dacă i-ar invada din senin țara și i-ar rupe din trupul ei mari teritorii, samavolnicie condamnată de practic toată lumea? De la celălalt capăt al lumii e ușor să fii cinic cu o Europă amenințată în chiar aceste zile tot mai grav de un dictator ieșit din minți; și pe care tu tocmai îl încurajezi nici mai mult nici mai puțin decât din poziția de favorit al alegerilor de peste o lună pentru Congres.

*Unul dintre cei mai tineri și minunați sfinți creștini este Neofit. Între altele se reține despre el că la vremea la care ieșeau copiii de la şcoală, micul Neofit lua cu sine pe cei mai săraci dintre cei cu care învăţa şi le dădea hrana sa. El rămânea totdeauna flămând, și, fericit fiind, se sătura cu dragostea şi purtarea de grijă a Mântuitorului Hristos. Își însoţea colegii la poarta dinspre răsărit a şcolii, unde se afla un zid de piatră, şi acolo, după ce însemna zidul cu semnul crucii, îl lovea cu o piatră şi scotea apă, ca odinioară Moise. Dădea astfel copiilor apă să bea. Aşa făcea în fiecare zi, rugându-şi colegii să nu dezvăluie părinţilor taina aceasta. Neofit și-a sfârșit viața în chip mucenicesc la vârsta de 15 ani și patru luni - refuzând să aducă jertă idolilor, pătimind și fiind ucis în vremea în care în Imperiul roman îmărățeau tiranii prigonitori ai creștinilor Dioclețian și Maximian (la Răsărit, respectiv la Apus).

*Uitasem, d-l Iohannis (nu mai vorbesc de patrioții rupți în cur de la AUR) le-a sărit în cap UDMR-iștilor pentru declarațiile rasiste de la Tușnad ale premierului ungar Viktor Orban. Asta e ca și cum ai vrea să-i confiști prezidentului cele șapte case ilicite pentru că fostul său amic Ludovic Orban e alcoolic.

*„Mulţi chemaţi, puțini aleși" - spune Domnul (Matei, 22, 14). Adică cum „aleși”, Dumnezeu îi alege El pe cei pe care-i mântuiește? Adică există și în creștinism, în Ortodoxie, predestinare? Nici vorbă! Sfinții Părinți arată că Dumnezeu îi cheamă la mântuire pe „mulți”, în special cu sensul pe toţi. Iar „puţini aleşi", fiindcă puţini sunt cei mântuiţi şi vrednici de a fi aleşi de Dumnezeu. Întrucât „a chema" este al lui Dumnezeu, iar a fi „aleşi" sau nu, depinde de noi - și desigur și de harul sfânt cu care Dumnezeu îi binecuvântează pe cei care Îl urmează, lucrând și ei înșiși la propria mântuire. Iar Mântuitorul a spus aceste cuvinte mai ales pentru iudei, pentru că ei au fost „chemaţi", dar nu au fost „aleşi", din cauză că n-au ascultat.

*Dacă nu ești în permanență treaz, gunoiul și deșertăciunile acestei lumi te năpădesc și te despart de Dumnezeu.

*Patapievici și Răzvan Ungureanu, doi oameni despre care azi știm bine cam ce misiuni au avut mai ales în serviciul regimului Băsescu. Vă mai aduceți aminte când ați auzit prima dată de ei? Nu? Vă spun eu. În urmă cu mai bine de 27 de ani! Vedeți dară domniile voastre carevasăzică cum mai trece timpul ăsta, și cum mai îmbătrânim în loc să-ntinerim? Și cât de tineri, de puri și drăgălași mai erau cei doi! Și inteligenți și erudiți! Și cât de siguri mai eram noi că vor deveni ideri ai unei noi generații de intelectuali (ce ne-a mai împuiat capul cu asta, luni la rând, la TVR, pișicherul domn Iosif Sava...). Iar speranța și simpatiile ne erau cu atât mai mari cu cât națiunea fusese alarmată că ambii tocmai fuseseră victime ale unor scandaloase și revoltătoare acte de poliție politică cu care îi vizaseră, unul după altul, doi ofițeri ai SRI-ului condus de Virgil Măgureanu (între ei așa zisul “Căpitan Soare”). Ce putem conchide astăzi? Că ambii ne-au fost livrați de fapt, pentru rolurile ce aveau să le joace, printr-o diversiune a SRI (diversiune în care putem bănui că SRI n-a fost, totuși, singurul serviciu secret).

*O știre de ultimă oră dinspre Kremlin ne spune că “Putin s-ar putea întâlni cu Erdogan pentru a discuta despre negocieri între Rusia și Occident”. Dar cum și ce să negocieze Occidentul cu un aventurier cu mâinile pline de sânge și care nu mai are nici măcar simțul ridicolului? (activenews.ro, 10 octombrie 2022) 


Situațiunea (CCLXXXVII), articol publicat in anul 2022