*Revin asupra
poveștii, spusă pe scurt cu ceva timp în urmă, despre cum Agenția Națională de
Integritate, n-a rezolvat nici până azi, după peste 500 de zile, o sesizare pe
care i-am adresat-o cu privire la un caz cu indicii de incompatibilitate la una
din primăriile din țară. Prinși de mai multe ori în culpă în privința aceasta,
șefii acestei instituții - aflate sub un îndoielnic control al Senatului (fiind
mai degrabă un stat în stat) - au explicat instanțelor dispuse să-i ia în
serios (și din păcate există și una care a făcut-o - voi reveni odată) că de
fapt legea lor n-ar stabili niciun termen de soluționare a sesizărilor. Când de
fapt articolul 12 alineatul 1 din Legea 176/2010 este inechivoc: Agenția îndeplinește
activitatea de evaluare, din oficiu sau la sesizarea oricărei persoane fizice
sau juridice, cu respectarea prevederilor Ordonanței Guvernului nr. 27/2002
privind soluționarea petițiilor (terminologic, în înțelesul Ordonanței,
“sesizările” fiind o sub-specie a “petițiilor”). Iar Ordonanța stabilește în
scopul arătat un termen maxim de 45 de zile. La plângerea mea cu privire la
acest caz, insolența juriștilor și șefilor numitei A.N.I. a primit recent un
răspuns deopotrivă profesionist și echitabil din partea uneia dintre instanțele
de fond ale Curții de Apel București, Secția a IX-a contencios administrativ şi
fiscal. Profesionist în sensul că ceea ce în dosar părea a constitui o
nesoluționare în termenul legal a unei sesizări, instanța a considerat pe bună
dreptate a fi un refuz nejustificat de a soluționa o petiție. Iar echitabil
pentru că A.N.I. a fost obligată să-mi plătească 2.000 lei pentru daune morale
(atât am solicitat) și 350 de lei cheltuieli de judecată (taxă judiciară de
timbru). În sfârșit, așa cum îmi stă în obicei să nu ascund numele
judecătorilor care nu odată îmi par a se purta ca veritabili bodyguarzi ai
instituțiilor statului, voi spune și aici numele judecătoarei dovedind respect
față de propriul statut și față de justițiabili (pentru că, lucru bine știut,
în Justiția noastră nu-i suficient să ai dreptate, ci și să ți se dea): Roxana
Andriescu; altminteri o mai veche și plăcută surpriză, despre care am mai scris
și în articolul “Sunt un monoman”, în decembrie 2020 (un proces cu C.N.S.A.S.).
*Un sondaj
despre cea mai antipatică persoană din țară arată că părerile sunt împărțite.
Lumea susține că Iohannis e, iar el că Monica Tatoiu.
*Atenția tot
mai constantă a statului, Școlii, Bisericii, comunităților locale și societății
civile pentru situația concetățenilor romi, atât de proastă și nedreaptă în
istorie, a început să dea de un timp bun roade vizibile. E o mare bucurie să
constați așa ceva.
*Iubirea de
Dumnezeu și de aproapele - asta-i cam totul, iar restul deșertăciune.
*De trei ani
acum, de când sunt la putere, liberalii d-lui Iohannis o tot țin într-una cu nu
știu cu ce mare creștere a economiei, timp în care oamenii trăiesc tot ca vai
de ei. Treaba asta e ca și cum în timp ce d-na Carmen n-are ce-i trebuie
președintele ar pretinde că-i priapic.
*Dacă vrei să
pierzi și banii și pe cel fără minte, dă-i bani mulți pe mână.
*De la
Măicuța Siluana Vlad citire
- Măicuță, eu
cred că Dumnezeu e prea aspru.
- Cum adică
aspru, ți-a făcut ceva? Tu de fumat, fumezi?
- Fumez.
Și te-a trăznit
Dumnezeu pentru asta?
- Nu.
- De mințit,
minți?
- Mai mint
câteodată.
- Și ți-a
făcut vreodată ceva Dumnezeu?
- Nu.
- Dar pe la
fete ai umblat?
- Da.
- Și ți-a
plăcut?
- Mi-a
plăcut.
- Și pentru
asta te-a trăznit Dumnezeu?
- Nu m-a
trăznit, Măicuță, dar e păcat.
- Alta acuma,
și tu ai vrea să nu fie nici păcat…
*Atunci când
îmi e din cale afară de greu ori mă simt epuizat, ca să nu mă prăbușesc în
deznădejde mă prăbușesc prin rugăciune în dragostea lui Dumnezeu. (activenews.ro, 19 iulie 2022)
Situațiunea (CCLXXX) , articol publicat in anul 2022