*Urmându-și plănuirile nefaste
pentru instaurarea unei noi ordini mondiale, în ultimele două decenii
neo-marxiștii globaliști occidentali au făcut un rău imens spațiului
euro-atlantic. S-a ajuns azi la poate cea mai nefastă conjuncție a acestui rău
cu posibilitatea ca adversarii istorici ai Occidentului, China și Rusia, să
profite la maxim de situația creată. Vremurile par cum nu se poate mai tulburi.
România poate și trebuie să treacă prin ele cu înțelepciune. Avem avantajul
unui extraordinar potențial de dezvoltare, al unui popor credincios, învățat cu
greul și capabil de solidaritate și de o mobilizare deosebită, al unor resurse
naturale importante. Conducătorii care au servit interesele celor
rău-intenționați din afară trebuie să se oprească. Și chiar să lase locul
altora. În plan extern e nevoie să fim solidari cu toți cei care în spațiul
căruia aparținem vor și sunt în stare să refacă solidaritatea pe valorile
istorice și culturale ale acestui spațiu. Avem resurse generatoare de
solidaritate și coeziune națională. Biserica - dar și Coroana, la chemarea
românilor - pot să facă din nou împreună lucruri extraordinare pentru țară.
*Tu Doamne dacă poți
Tu Doamne dacă poți mă iartă,
Te-am lepădat ca Petru, dar
fără de căință,
Și neavând un strop din marea
lui credință,
Eu tină râncedă, iar el din
piatră.
Că nu-s Avraam, ce fiul jertfă
să-Ți aducă,
Ci sunt bogatul la a cărui
poartă
Îl țin pe Lazăr, câinii să îl
lingă,
Tu Doamne dacă poți mă iartă.
Tu Doamne dacă poți mă iartă,
Că nu-s Rahela ce în Rama plânge
Nevrând să fie mângâiată,
Ci sunt Irod, pe mâni cu
sânge.
Tu Doamne dacă poți mă iartă,
Robit de rele-n faptă,-n vorbă
și în gând,
Fiu risipitor ce nu se-ntoarce
sunt,
Tu Doamne dacă poți mă iartă.
*V-ați îmbolnăvit de veninul
pro-vaccinist pe care vi l-au vărsat în suflete niște "ziariști"
ticăloși ca Bogdan Chireac, Radu Tudor ori Cosmin Prelipceanu? Vă răzbună pe
cât poate și el ziaristul Horațiu Rădulescu cu dezvăluiri colosale - despre
Chireac, deocamdată, și urmează Radu Tudor. E exact cum ați bănuit: Chireac e o
scursură securistă înhăitată cu toți tâlharii politici de după 89, și care a
ajuns la o avere de circa 75 de milioane de euro (în ultima perioadă, evident,
și din propaganda criminală pro-vaccinare).
*Nimic mai sublim, parcă,
decât omul pe cale către Dumnezeu. Căruia „ceva îi spune” că Dumnezeu există;
îi spun, deopotrivă subliminal, rațiunea (pentru că Dumnezeu l-a creat cu
rațiune, asemeni Lui), precum și dorul de Dumnezeu (pe care tot Dumnezeu i l-a
sădit în suflet). „Ceva îi spune” (din ființa lui) că Dumnezeu există, iar
Știința n-a reușit să-l convingă de contrariu; dar nici el n-a reușit, poate,
să afle că marii savanți ai lumii, aproape fără excepție, L-au mărturisit ei
înșiși, mai devreme sau mai târziu, pe Dumnezeu. Pe această cale, la această
răspântie, ca nimic crucială în viața unui om, este nevoie de argumentele
Religiei. Al căror număr este efectiv fără sfârșit - iar lucrul acesta cred că
teologii lumii l-au spus de-a lungul istoriei mult prea rar, și de prea puține
ori inechivoc. Învățătura creștină ortodoxă, singura a unui Dumnezeu adevărat,
are argumentele infinite ale istoriei mântuirii. La fel Sfânta tradiție,
viețile sfinților și ale probabil sute de miliarde de oameni care s-au mântuit
și ei până azi. Cine și în ce ar putea să cuprindă aceste argumente? Nimeni
decât numai Dumnezeu. În rest, la asemenea răspântii cruciale nu poți să aduci
decât un argument sau două. Cum ar fi că întruparea Fiului lui Dumnezu pe
pământ, propovăduirea Sa, nesfârșitele Lui minuni, pătimirea, moartea și Învierea
Sa sunt lucruri consemnate istoric pe care niciun om rațional și de bună
credință nu le poate contesta. Apoi, că întruparea Fiului lui Dumnezu și toate
celelalte sunt adevăruri pentru care Apostolii Lui (și apoi asemeni lor sute de
mii, poate milioane, de alți oameni) au primit cu bucurie moarte mucenicească.
Și-ar fi dat viața mucenicește Sfântul Apostol Toma „necredinciosul” pentru
adevăruri părelinice? El și ceilalți apostoli și ucenici care L-au însoțit zi
de zi pe Mântuitorul timp de trei ani și jumătate pe pământ? În sfârșit, dacă
toate acestea n-ar fi existat, nu cumva omului de la răspântie ar trebui să-i
fie de ajuns chiar și numai banalul raționament al lui Blaise Pascal: „Dacă
există Dumnezeu şi nu cred, am pierdut totul. Dacă există Dumnezeu şi cred, am
câştigat totul"? (activenews.ro,
3 ianuarie 2022)
Situațiunea (CCLII), articol publicat in anul 2022